Doamne, ca nu-mi vine sa cred cat a trecut de cand n-am mai povestit ce mai fac cu manutele mele!
Ei, da in cele noua luni si ceva am reusit sa termin doua camasi traditionale.
O ie de fetita, pentru o nepotica de peste ocean, cu
modele din Dolj-Romanati din arhiva Ioanei Corduneanu de pe
Semne cusute, Ioana m-a ajutat cu sfaturi pentru finalizarea cu succes a acestui proiect si-i sunt foarte recunoscatoare.
Apoi tot timpul l-am dedicat proiectului meu de suflet, spatoiul de Arad dupa
o plansa din acelasi blog al Ioanei. Cu toata vacanta de vara si neincrederea ca-l voi putea duce la bun sfarsit, am reusit totusi sa-l termin de Sf Ecaterina, in amintirea bunicii mele care mi-a pus pentru prima oara acul in mana. Asa ca nu-i de mirare ca mi-am abandonat aproape total blogurile si n-am mai avut timp de altceva.
Lista de proiecte pentru 2016 este si mai lunga; sper sa le pot duce pe toate pana la capat.
Va urez si voua, celor care ma vizitati si-aici, multa sanatate si putere de munca in 2016 si cat mai multe proiecte cu care sa va mandriti!